11
Apr
10

Escalada Prapastii Zarnesti

Iarasi se anunta vreme instabila. Dar bineinteles ca ma apucase dorul de catarat si nu vroiam sa stau acasa chiar daca era vorba de plecat numai pentru o zi.

Sambata am avut ceva treaba asa ca am plecat duminica; cum nu mai fusesem demult in Piatra Craiului am optat pentru Prapastii. Coechipieri au fost Vasi, Emma si Lucian; Lucian era la prima experienta cu stanca si era foarte nerabdator sa vada cum sta treaba.

Am plecat pe la 6 din Bucuresti si ne-am indreptat catre Zarnesti; cerul era cam plumburiu dar nu ne-am lasat descurajati. Am zis ca poate prindem cateva ore de catarat.

La Zarnesti era soare si frumos asa ca ne-am bucurat si i-am dat bice catre Prapastii. Ajunsi acolo ne-am uitat la traseele care au niste grade pe care mie mi-e greu sa le concep(8,9 etc.) si ne-am intrebat ce forta si tehnica trebuie sa ai ca sa te cateri pe asa ceva; este vorba mai ales de traseele care sunt la intrarea in chei.

Cu toate ca am fost de multe ori in aceasta zona pot sa spun ca imi place la fel de mult ca si prima oara; prima oara am venit aici in 2004, de la Cheile Rasnoavei, cu un coleg de liceu care facea catarare de vreo cativa ani. Tin minte ca imprumutasem o pereche de tenisi de la un prieten..niste tenisi mai stramti pentru ca auzisem ca de asta ai nevoie ca sa stai pe stanca. Aveam sa constat ca era nevoie de mai mult decat atat. Colegul meu a pus atunci o mansa pe un traseu usor, dupa cum zicea el. Mie mi  s-a parut foarte dificil asa ca de -abia am reusit sa urc vreo 2 m, mai mult tarandu-ma pe stanca. Lasand la o parte episodul cu escalada, vizita in chei mi-a placut foarte mult; ma impresionasera peretii aceia amenintatori precum si inaltimea traseelor de escalada.

Revenind la povestea mea..am cautat niste trasee mai potrivite pentru conditia noastra fizica asa ca ne-am orientat catre niste trasee din padure, nu departe de cabana salvamont. Traseele le-am apreciat cam la gradul 6; aveam sa aflu ulterior ca sunt de fapt facute pentru dry tooling.

Pana ne-am echipat noi au inceput sa apara norii negri si era clar ca norocul nostru se va schimba, si nu neaparat in bine. Am plecat cap de coarda si am reusit sa pun vreo 3-4 bucle dupa care l-am lasat pe Vasi sa incerce mai departe. Stanca era foarte rece iar afara nu cred ca erau mai mult de 12 grade ceea ce a facut catararea mai interesanta decat am crezut.

Vasi a reusit sa puna topul asa ca ne-am dat cu totii in mansa. Lucian a fost foarte perseverent asa ca a reusit sa faca traseul dupa ce s-a lasat de cateva ori in coarda. Ema s-a luptat si ea cu stanca si pana la urma a iesit victorioasa. BRAVO EMA SI LUCIAN!!!

Intre timp a inceput ploaia asa ca ne-am chinuit sa mai punem inca o mansa dar am renuntat dupa cateva asigurari.

Cum nu aveam altceva mai bun de facut si cum ploaia isi intrase in drepturi, ne-am bagat in grota de la baza traseului si am intins o masa bogata in carne, branza, dovlecei pe gratar, cornulete cu rahat etc.. Sa vezi catarare dupa o asemenea masa!

Era clar ca vremea nu se va imbunatati prea tare asa ca am mai asteptat sa se potoleasca ploaia si ne-am dus la cabana salvamont.

Aici se poate catara si atunci cand ploua deoarece unele din trasee sunt pe surplomba. Stiam ca sunt 3 trasee pe care le putem face: Marine, Afumatura( pe surplomba) si inca un traseu mai in stanga- nu-i stiu numele..

Aici..surprinzator, lume multa! Manse puse pe cele 3 trasee de care vorbeam mai sus, popor numeros, cateva fete cunoscute( Mastac de la scoala de ghizi, baiatul dlui Pivoda etc) si voie buna in ciuda vremii zburlite.

Ne-am dat si noi in mansa dupa ce am stat un pic la coada asa ca nu pot sa spun ca am mers degeaba la munte. Cel mai usor traseu de acolo este Marine, cotat la 5+ sau 6-; este un traseu usor de aprox. 20-25m si are in partea finala un diedru. Acum, nu sunt sigur daca diedrul face parte din Marine sau face parte din alt traseu paralel cu acesta. Oricum, este un traseu bine asigurat, cu prize bune, stanca destul de compacta si care poate fi bun de scoala.

Traseul cu afumatura este in stanga acestuia, si are o surplombita care necesita un pic de atentie; foarte bine asigurat, cotat la 6+ sau 7- este un traseu care pune niscaiva probleme la surplomba insa cu ceva atentie se poate trece de partea mai dificila. Topul este bine amenajat, prizele mari si solide, stanca este compacta..

Despre al treilea traseu, cel din stanga afumaturii, nu stiu prea multe. M-am dat o singura data pe el si l-am apreciat la 7..

In concluzie, daca aveti drum prin zona merita sa incercati traseele; nu sunt plimbare pe bulevard dar nici foarte grele.

Am stat aici , la palavre cu baietii de la salvamont pana pe la ora 17 apoi am plecat spre Bucuresti.

A fost o iesire reusita, in ciuda vremii nefavorabile.


2 Responses to “Escalada Prapastii Zarnesti”



Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 23 other followers

April 2010
M T W T F S S
« Mar   May »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Vizitatori

  • 150,837 vizite

Mai umblu si pe aici

Pentru ca imi pasa

Hai-hui pe

Recomand espadrilele de catarat

Cumpar echipament de la

Galeria de pe Flickr

DSCF3500

More Photos
Free counters!

%d bloggers like this: