Posts Tagged ‘AGMR

06
Jun
11

Plaiul Foii si Creasta Generalului

In weekendul 4-5 Iunie am fost intr-o zona foarte draga mie si Mihaelei, si anume la cabana Plaiul Foii.

In ultimele doua saptamani tot incercasem sa facem rezervari acolo dar totul era ocupat. Pana la urma, perseverenti fiind, am reusit sa inchiriem o camera pentru weekendul ce se anunta foarte insorit.

Am plecat de vineri dupa-amiaza, o data ca sa ne bucuram cat mai mult de sederea noastra acolo, si doi , pentru ca sambata dimineata eu trebuia sa fiu la intalnirea cu AGMR din Brasov, de la clubul Reduta.

Aproape de  Sinaia am avut surpriza sa constatam ca se lucreaza(deh, daca nu ne uitam deloc la televizor, nu aflam una-alta) asa ca aici am pierdut cateva zeci de minute bune.

La Plaiul Foii am ajuns pe la 21:30, zgaltaiti bine de drumul plin de denivelari, lung de 12 km.

Desi am fost de multe ori aici si am mancat, niciodata nu ne-a dat prin cap sa ne cazam la cabana.

Camera cu pat dublu in care am stat era foarte curata iar baia era pe hol. Despre mancare stiam ca este foarte gustoasa asa ca nu m-a preocupat prea mult acest aspect.

Sambata dimineata, la ora 6, am plecat spre Brasov. Pana acolo am facut mai putin decat credeam asa ca am parcat masina in oras pe la ora 7 si un pic. Intalnirea era la 8:30 asa ca m-am dus la plimbare prin Piata Sfatului.

Sambata dimineata la cabana

Era o dimineata superba, cu mult soare. Brusc, mi s-a facut pofta de o cafea cu lapte asa ca am cautat un bar in care sa ma infig.

L-am gasit repede si mi-am comandat cafea impreuna cu un croissant cu..cascaval. Si acum imi ploua in gura cand imi aduc aminte.

Cu toate ca nu ma omor dupa asa ceva, asta a fost cel mai bun croissant pe care l-am mancat pana la frageda varsta de 29 de ani.

Dupa ce am savurat cafeaua am cerut-o si pe a doua…la pachet. Pe la ora 8 am plecat spre Reduta iar aici m-am intalnit cu Mini, Zsolt, Mosu, Colonelu’, Ursu’, Gabi.

Ulterior au venit si Alexandra, Mihaela, Ciri, Costi, Csaba, doamna Enache, Radu Mircea.

Cursul teoretic a inceput cu primul ajutor. Mai exact, am efectuat pansamente de toate felurile si pentru mai toate partile corpului.

Am avut apoi niste discutii off-topic cu Radu despre intamplarea cu viperele de la Basarbovo si despre alimentatie, hipotermie etc.

La un moment dat am avut pauza asa ca am mers la un restaurant din Piata Sfatului si am comandat pizza, salate, bere…

Partea a doua a cursului a fost legata de metodele de comunicare cu grupul de turisti. Lectia a fost tinuta de un psiholog, si s-a dovedit a fi deosebit de interesanta si interactiva.

Am facut si cateva jocuri, dintre care unul mi-a placut in mod deosebit. Ne-am impartit in doua grupuri. Stateam in sir, fiecare cu fata la spatele celui din fata. Conducatorul jocului(un fel de magister ludi) spunea ultimei persoane un cuvant, fara ca ceilalti sa il auda. Ultimul trebuia sa transmita cuvantul celui din fata lui, celalalt sa ii transmita urmatorului si tot asa. Dar…informatia trebuia transmisa fara sa se vorbeasca! Deci, un canal de comunicare era blocat si trebuia gasita o modalitate pentru ca informatia sa circule.

Scopul era ca informatia sa ajunga la cel din fata(la mine) intr-un mod cat mai putin distorsionat.

Din moment ce nu aveam voie sa vorbim, a trebuit sa ne intelegem altfel, asa ca am desenat(cu degetul) pe spatele celui din fata noastra literele. A fost mai greu la inceput dar cu putina atentie…am reusit.

Nu mi-am dat seama care a fost prima litera asa ca am incercat sa le ghicesc pe celelalte si apoi sa deduc cuvantul. Treaba a functionat asa ca am ghicit cuvantul: MASINA. Yupiiiiiiiiii!

Scopul jocului, dupa cum am mai zis, era ca in lipsa unui canal de comunicare, sa incercam sa gasim altul. Jucandu-ne precum niste copii, mi-am adus aminte de ce ni se spusese mai demult despre mijloacele de comunicare intr-un traseu de catarare de mai multe lungimi. Cineva sustinea sus si tare ca ar fi bine sa avem niste statii walkie talkie.

Bine, dar ce se intampla daca ramai fara baterii sau nu poti sa folosesti statiile din cine stie ce alt motiv? Pai..foarte important este ca atunci cand pleci pe traseu sa ai si planul B. In cazul in care capul si secundul nu se pot auzi din cauza zgomotului facut de un rau de exemplu, sau din cauza ca bate vantul, ar putea sa stabileasca o metoda ,, de avarie ”: sa traga de una din corzi de 2-3 ori, acesta fiind semnalul ca celalalt trebuie sa plece.

Este doar un exemplu de ceea ce se poate intampla atunci cand conditiile sunt neprielnice.

Revenind la oile noastre, cursul de comunicare mi s-a parut deosebit de interesant si de util. Concluzia este ca tot timpul oamenii trebuie sa discute, sa identifice problemele, si sa incerce sa gaseasca solutii cat mai diverse.

Dupa pranz s-a discutat despre ceea ce presupune  profesia de ghid montan. Doamna Enache ne-a facut o prezentare elaborata a acestei activitati, ajutata de slide-uri facute in powerpoint.

Bineinteles ca nu au lipsit dezbaterile asa ca am terminat cursul pe la ora 17, nicidecum pe la ora 14, cum se crezuse initial.

Ne-am luat la revedere apoi am plecat spre Plaiul Foii, ca sa ma intalnesc cu Mihaela. Am luat cina, sau pranzul pentru altii, apoi ne-am plimbat prin jur si am admirat muntii.

Poze facute prin jurul cabanei

Asta mi-a placut cel mai mult

Stiam ca Mini si cu Jsolt mergeau in Cheile Rasnoavei asa ca in mintea mea a inceput sa incolteasca o idee…

Am pus mana pe telefon si am sunat-o pe Minerva.

Eu: Voi ce faceti maine in chei?

Mini: Pai..Jsolt vrea sa faca nu stiu ce traseu cu Adi Cernea.

Eu: Si…tu ce faci? Nu ai chef sa te cateri?

Mini: Pai ba da, daca vii si tu acolo..dar ce ai vrea sa facem?

Eu, deja entuziasmat: Hai sa incercam Creasta generalului pentru ca e scurta si usoara. Eu sunt un pic presat de timp asa ca…

Mini: Ok, maine dimineata la 7 si ceva ne vedem acolo.

Yupiiiiiiiiiiiiiiiiiiii! Am alergat pe scari, pana in camera, si am inceput sa-mi fac bagajele pentru sesiunea de catarat.

A doua zi ,  pe la 6 dimineata, aruncam echipamentul in masina si fugeam catre Cheile Rasnoavei.

Pe Creasta generalului mai fusesem impreuna cu Mihai  in 2010, dar atunci abandonasem dupa numai doua lungimi.

Am ajuns in chei inaintea lui Mini, care venea din Brasov, si am studiat un pic traseul.

Poze de la baza traseului

Pintenul magarului

Pe la ora 8 a venit si Mini impreuna cu Jsolt si Adi Cernea. Noi am intrat in traseu la 8:30, iar eu am mers cap de coarda.

Am folosit o coarda de 60 m, am luat cu mine vreo 12 bucle desi stiam ca nu e nevoie de atatea, anouri, cateva carabiniere cu filet..

Am mai spus si mai demult, traseul este foarte bine asigurat, as putea spune chiar ca e asigurat in exces.

Am regrupat la sfarsitul primei lungimi, pe o platforma unde aveai loc sa dansezi brasoveanca.

Mini

In lungimea 2 se pleaca pe o fisura bine pitonata, si cam spalata, dar cu niste prize destul de bune la maini. Exista si o bucata de coarda trecuta prin pitoane asa ca va puteti ajuta de ea.

Traseul se orienteaza apoi catre stanga dupa care mai urcati cativa metri si ajungeti intr-o ditamai regruparea, pe o brana larga. Aici este un cablu de asigurare.

Coechipiera de nadejde

Vedere din regrupare

Mini again

In a treia lungime am plecat tot eu cap, un pic dezorientat pentru ca nu prea imi dadeam seama in ce parte sa merg. Erau cam multe pitoane la discretia mea asa ca am plecat cu gandul  ca imi voi da seama mai sus ce si cum.

Plecand din regrupare, se urca vreo cativa metri apoi se merge spre dreapta, dupa care traseul se orienteaza catre stanga si duce catre o regrupare comfortabila, cu pitoane sanatoase.

Eu fost un pic cam indecis, pe masura ce am urcat(tot din cauza cuielor foarte dese), insa pana la urma am incercat sa intuiesc linia traseului. Mini mi-a fost si ea de mare ajutor pentru ca mi-a mai ,,soptit” atunci cand s-a putut 🙂 .

Pe ultima lungime a plecat Mini cap. Se urca un pic apoi traseul merge catre dreapta, prin niste balarii, dam si de un pic de grohotis, dupa care viram stanga si iesim in regrupare. Este o lungime scurta si usoara.

Dancing on the rock

Si una de final

Adi Cernea ne spusese ca de aici nu mai e nimic deosebit asa ca ne-am retras pe poteca vizibila ce duce la baza traseului.

De-a lungul drumului de coborare sunt montate niste cabluri de care te mai poti tine daca nu te simti sigur pe picioare. Probabil ca pe ploaie coborarea prin padure devine mai anevoioasa.

Pentru ca nu am avut cum sa trecem raul si sa ajungem pe malul celalalt, m-am descaltat(Minerva era in sandale) si am mers prin apa. Ce senzatie racoritoare, dupa caldura de care avusesem parte pe traseu.

Ca si concluzie..traseul mi-a placut, e foarte fain pentru antrenament la catarat si pentru exersarea manevrelor de coarda. Este o solutie excelenta in cazul in care te grabesti si vrei neaparat sa cateri un traseu de mai multe lungimi.

Dupa ce am strans echipamentul i-am zis la revedere lui Mini si cheilor Rasnoavei si am plecat glont catre Plaiul Foii.

Acolo am servit pranzul, ne-am mai plimbat un pic, dupa care am fugit la Bucuresti.

Au fost doua zile minunate, in care ne-am bucurat de frumusetea Craiului si de adrenalina din Chei.

19
Sep
10

Curs specializare AGMR si traseul Caprioara din Peretele animalelor

In weekendul 18-19 Septembrie am participat la prima intalnire de la cursul de specializare pentru ghizi montani organizat de AGMR.

Lume….. mai multa decat m-am asteptat. Si nu numai asta, partea frumoasa este ca sunt multi cursanti cu foarte multa experienta in ale alpinismului in spate. Nu dau decat un nume: Zsolt Torok. Mai multe informatii despre el puteti gasi aici- http://www.adevarul.ro/locale/arad/adevarul_de_seara_arad-zsolt_torok-Himalaya-k2-expeditie_0_256174647.html

Mi-a placut foarte mult ca am avut ocazia sa asist la ,, dezbateri ” intre oameni care au foarte multa experienta si de la care chiar ai ce sa inveti.

Nu au lipsit discutiile de dupa. Am coborat din traseu si ne-am asezat roata, intr-o poiana. Ghizii mai in varsta si-au adus aminte de patanii din trasee celebre: Santinela de la Gatul Iadului( Bicaz), trasee din Cheile Turzii, Fisura Albastra( Bucegi) etc.

De catarat ne-am catarat in Peretele animalelor. Accesul catre acest perete se face din Poiana Inului. Am fost multi asa ca ne-am impartit in vreo 5 echipe.

Eu am fost in echipa cu Adi Cernea( un tip care se catara foarte bine si este foarte calm) si cu Mircea( zis si Ursu’). Chiar glumeam pe traseu si ne intrebam ce facem daca apare adevaratul urs. Daca strigam URSU’ cine raspunde? Am ajuns la baza peretelui dar tot nu am reusit sa ne punem de acord.

Am intrat in traseul Caprioara, traseu de 5-6 lc. Spun 5 sau 6 pentru ca depinde de locurile unde regrupeaza capul de coarda.

Noi am facut 5 lungimi. Traseul este cotat cu 4 B insa este ceva mai usor( asa spun cei care l-au facut de mai multe ori). Nu am prea multe de povestit despre acest traseu pentru ca nu are o linie sinuoasa, care sa oblige la manevre deosebite. El se desfasoara pe fata cazuta si pe muchie. Regruparile sunt foarte bine facute; pitoanele sunt solide.

In opinia mea catararea nu depaseste gradul 5 decat in lungimea 4( asa cum am socotit-o noi). Aici avem de trecut o fisura unde gradul cred ca este cam 6-. Abordata cu o tehnica specifica( bavareza) insa nu ar trebui sa ridice foarte mari probleme, mai ales daca alpinistul este antrenat.

Eu am trecut destul de repede de acest pasaj. Am tras un pic de mine insa am reusit sa stau departe de bucle( adica sa nu ma trag de ele). Dupa ce treceti de fisura mergeti usor spre stanga, pe muchie.

De aici inceteaza ,,problemele”, traseul desfasurandu-se fara dificultati pana sus.

Dimineata vremea era inchisa dar cand am ajuns la perete s-a schimbat brusc. S-a facut soare si frumos. Toata ziua am catarat pe o vreme de vis!

Retragerea din traseu se face pe o poteca vizibila pana cand ajungem la baza peretelui. Ne-am strans echipamentul pe care il lasasem aici si am plecat spre Poiana Inului.

De remarcat ca roca din Animale este foarte aderenta; cel putin eu asa am vazut-o. Prizele sunt foarte bune, roca sanatoasa, insa trebuie sa fiti atenti la portiunile unde este iarba. Aici se poate aluneca.

Mai jos iata cateva poze de la intalnire.

04
Oct
09

Umerii Pietrei Craiului si escalada la Prapastii Zarnesti

Din nou adunarea la…. Plaiu Foii. In prima zi am mers la Prapastiile Zarnestilor unde am parcurs doua trasee in mansa, respectiv ca si cap de coarda.
Unul din trasee s-a desfasurat pe un diedru, cel de al doilea pe surplomba.
Pe traseul cu diedru au fost montate si asigurari mobile(frienduri).
Mihai Sima ne-a prezentat  diferite situatii care pot aparea in regrupare: cum se face egalizarea ancorelor din regrupare,cum ne descurcam daca avem minimum de asigurari etc.
In cea de-a doua zi am parcurs un traseu de alpinism: traseul Umerii Pietrei Craiului(Dunareanu). Traseul s-a terminat in creasta nordica iar de acolo am mers pana la intrarea pe traseul La lanturi inca jumatate de ora. Am coborat traseul in aproximativ doua ore,la lumina frontalelor; traseul are cateva saritori asigurate cu lanturi.
De asemenea,am invatat sa citim o harta si sa ne orientam dupa ea pentru a merge in siguranta pe traseu.
Pentru a ajunge la traseul Umerii Pietrei Craiului se pleaca de la Plaiu Foii si se merge catre refugiul Spirlea,prin padure. De la refugiu se mai merge inca vreo jumatate de ora pana la intrarea in traseu. Traseul este asigurat in prima lungime cu doua pitoane, in rest se folosesc asigurari mobile. Roca este friabila in multe locuri si exista pericolul alunecarii pietrelor.
Eu am fost in prima echipa, cu Mihai Sima,Elisabeta si Aurel. S-au folosit doua corzi, asigurari mobile si pitoane. Mihai Sima a mers cap de coarda si a montat asigurarile urmand ca noi sa il filam. Eu am mers ca al doilea secund si pe masura ce am urcat am scos asigurarile de pe coarda mea si le-am pus pe cea a lui Aurel, care era ultimul.
In regrupari am folosit, pentru autoasigurare, nodul cabestan si selbul.
Fiind mai multi secunzi, eu am fost legat in coarda cu nodul opt simplu.



Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 23 other followers

June 2017
M T W T F S S
« Jun    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Vizitatori

  • 159,551 vizite

Mai umblu si pe aici

Pentru ca imi pasa

Hai-hui pe

Recomand espadrilele de catarat

Cumpar echipament de la

Galeria de pe Flickr

DSCF3500

More Photos
Free counters!