Posts Tagged ‘Peretele Animalelor

02
Oct
11

Traseul Cangurul, Cheile Rasnoavei

Mi-am propus ca pana la sfarsitul anului sa fac toate traseele din Peretele Animalelor, cap de coarda integral sau cap schimbat. Bineinteles, in masura in care ma simt antrenat atat fizic cat si psihic. Probabil ca timpul nu imi va permite insa important este sa iti propui apoi sa incepi sa lucrezi la obiectiv.

De data asta a venit randul traseului Cangurul. Prima si ultima data fusesem in traseu, ca secund, impreuna cu Catrinel Enache; asta se intampla in Septembrie 2009, la cursul AGMR. Atunci am urcat doua lungimi dupa care am facut rapel. Pasul mai dificil a fost in lumgimea doi(mai exact aproape de regrupare), atunci cand se face o traversare catre stanga.

Acolo tin minte ca am tras de mine destul de tare insa am realizat, inca o data, ca tehnica isi spune cuvantul. Forta nu prea isi avea locul in ecuatie.

Revenind la timpul prezent, imi propusesem sa ajung in Cangur sambata; din pacate nu m-am simtit prea bine asa ca am zis ca o las pe weekendul urmator. Daaaaar…cum nu am rezistat prea mult tentatiei am zis ca plec duminica; fie ce-o fi, tot plec.

Asa ca…..duminica dimineata, pe racoare, ma duc catre Dristor ca sa il culeg pe Ioan. Il mai tineti minte, nu? Baiatul din ultima tura de pe Acele Morarului. Un baiat tare fain cu care am tot zis ca mai ies la catarat ­čÖé .

Ajungem in chei pe la 8:30. Urmam binecunoscutul drum prin padure pana la baza peretilor. Ziua este absolut superba, o sa fie fain de catarat.

Incep sa se vada culorile de toamna

Bajbai un pic pe la baza stancilor fiindca nu mai tin minte exact unde este intrarea in Cangur dar apoi dau un telefon si aflu.

Ajunsi la locul faptei incepem sa scoatem echipamentul din rucsac si sa-l punem pe noi. Hotaram sa merg eu cap pe prima lungime, apoi daca e…schimbam. Ioan mi-a imprumutat si niste asigurari mobile, just in case..

In timp ce pun buclele pe ham ma gandesc cum era acum 2-3 ani cand tot imprumutam corzi si asigurari de la prieteni…Imi parea rau ca nu am echipamentul meu si visam la ziua in care o sa mi-l cumpar..

Si Universul a conspirat…si ziua aceea a venit…iar acum intrerup sirul gandurilor si plec in prima lungime.

Constat ca este mai plina de pamant si iarba decat mi-am inchipuit asa ca merg cu atentie. Pana sa incep sa urc ochesc un piton; dupa putin timp l-am vazut si pe al doilea. Pana sa ajung la el insa am pus o asigurare intr-o clepsidra mica pe care am gasit-o.

Pe masura ce urc, pare ca terenul de joaca se mai curata. Sunt atent in special la pernitele de iarba pentru ca pe ele se poate aluneca foarte usor.

Catararea este foarte usoara si placuta. Stanca este calda…e ceva de vis. Ma bucura pana si clinchetul buclelor agatate de ham…si momentul in care bag carabiniera in piton…cam asta e bucuria catararii ­čÖé .

Din cand in cand il mai intreb pe Ioan cam cat s-a consumat din coarda. Apreciem ca am urcat cam 20 m.

La un moment dat zaresc regruparea, marcata printr-o bucata de cordelina. Il anunt pe Ioan ca ajung imediat si regrupez.

La sfarsitul primei lungimi

In a doua lungime pleaca Ioan cap de coarda. Se misca foarte bine si …nu rateaza cuie!! :))).┬á Opt-ul cu care il filez imi cam face probleme, mai ales atunci cand Ioan imi striga sa mai slabesc un fir sau sa-l strang pe celalalt..

Cred ca ar trebui sa incep sa folosesc acel reverso pe care l-am achizitionat acum ceva timp.

Trece cu bine si de traversarea pe care o stiam ca fiind mai ciudata si ajunge in regrupare. Ma pregatesc sa plec, pun rucsacul in spate, si ii dau in sus.

Catararea decurge foarte bine, pana ajung la un hornulet..Aici…trebuie sa fac un pas mai intins si sa ma strecor. Problema e ca am un rucsac greu in spate si asta imi impiedica miscarile.

Aici am stat destul de mult, nepermis de mult as zice. Am incercat tot felul de metode..am tras de brate…off..

Intr-un final glorios am reusit sa trec de zona asta. In regrupare am stat un pic sa ma odihnesc si am mai golit rucsacul de una-alta :))).

In lungimea a treia a plecat tot Ioan, lasandu-ma cu un rucsac mai ..prietenos. Lungimea 3 a fost scurta, fara dificultati; cel putin asa a parut pentru secund ­čÖé .

In regrupare am gasit vreo 3 pitoane. Imi pare rau ca am uitat sa fac poze cu unul din ele care atarna frumos de tot…Cred ca era cel pe care il scosesera(a se intelege smulsesera) Jsolt si Csaba cand fusesera aici la examen AGMR.

Oricum..imaginea cu un cui atarnand de o bucata de cordelina..in regrupare…e de vis, ce sa mai. Instantaneu m-am intrebat cat de solide sunt celelalte doua :)).

Dupa ce mi-am indepartat acest gand am studiat ce era in urmatoarea lungime. Pai..in dreapta se vedea o tentativa de traseu(cica ar fi PANTERA ROZ, am aflat ulterior)..am vazut si un piton…dar ne-am gandit ca nu are cum sa fie asta.

In sus..se vedea o portiune destul de lunga plina de iarba uscata. Fericirea cataratorului, nu altceva..

Mi-am adus aminte de ce mi-a spus Razvan de la AGMR si anume ca din lungimea trei de regula se face rapel fiindca ce urmeaza e plin de iarba si deci..cam fara rost.

Am mai facut cateva poze si am pregatit rapelul, cu ochii pe cele doua cuie :))) . Asta chiar daca poza de mai jos arata altceva..:)))

Am facut doua rapeluri in loc de trei, adica ultimele doua lungimi(sau primele doua, privite de jos in sus), le-am legat.

Dupa ce ne-am strans echipamentul am mai zabovit un pic cat sa ne bucuram de linistea padurii si de aerul curat.

La intoarcere, pe DN1, am avut parte de mers bara la bara(extazul oricarui sofer) asa ca am mancat cateva batoane de ciocolata si am baut Pepsi, ca sa nu adorm cu capul pe volan.

Una peste alta, a fost o zi tare faina. Mai facem!

19
Sep
09

Braul Cioranga Mare si catarare in Peretele animalelor

Intalnirea a avut loc in weekendul 19-20 Septembrie. Adunarea a avut loc la cabana Plaiu Foii din masivul Piatra Craiului.
In prima zi am facut tura si catarare.Traseul urmat a fost: Plaiu Foii-Izvorul lui Orlovschi(marcaj cu cruci pe trunchiurile de copaci);izvorul nu are intotdeauna apa-Malul Galben-Refugiul Sperantelor sau Ascuns(alt.1690m)-Valcelul cu fereastra(de aici vedere catre Lespezile lirei)-Amvonul-iesire in creasta aproape de Refugiul Varful ascutit. De aici am inceput coborarea pe Brana Cioranga Mare pana la refugiul Sperantelor, de unde am coborat pe la Malul Galben pana la cabana Plaiu Foii.
Pana la izvorul lui Orlovschi am mers impreuna, apoi ne-am impartit in echipe. Eu am fost in echipa cu Dna Felicia, Ciprian,Bogdan Rus,Andreea,Mihaela,Marius.
Drumul pana la izvorul lui Orlovschi se desfasoara prin padure,dupa crucile de pe copaci. De acolo drumul urca spre Malul Galben,unde sunt portiuni de grohotis.Acolo este prima saritoare ,care poate fi urcata la liber. Bogdan Rus a urcat insa primul si a montat o coarda fixa pentru a ne arata cum se face o balustrada(cum se pune o coarda fixa);la capatul saritorii era un copac dupa care a montat o coarda pe care a trecut-o printr-un anou.
Noi am urcat pe rand, punandu-ne pe firul pe care urcam un nod Prusik facut din cordelina sau francez facut cu ajutorul unui anou.
De la refugiul Sperantelor am mers catre Valcelul cu fereastra. Au urmat doua saritori(la cea de-a doua am vazut si cum arata o clepsidra in stanca) pe care le-am trecut cu ajutorul unei corzi fixe montate.
Am ajuns la Amvon iar de acolo am mai mers aproximativ 1 ora pana in creasta,pana la refugiul Ascutit. De acolo am coborat pe brana Cioranga Mare pana la Plaiu Foii.
In cea de-a doua zi am fost la catarat in Peretele Animalelor din Cheile Rasnoavei. Aici am facut echipa cu Catrinel si cu Elisabeta. Am mers pe traseul Cangurul,cotat 4B. Traseul este asigurat cu pitoane si prezinta un pas mai dificil(o traversare spre stanga) la sfarsitul celei de-a doua lungimi.
Am facut 2 lungimi de coarda; Catrinel a mers cap de coarda si a folosit 2 semicorzi. Elisabeta a fost primul secund iar eu al doilea.
Accentul s-a pus pe coborarea din traseu astfel incat am facut rapel pe 2 semicorzi din a doua regrupare. Asigurarea in regrupari s-a facut cu ajutorul selburilor si cu ajutorul nodului cabestan.
Pentru a efectua rapelul am legat cele 2 semicorzi cu un nod opt simplu, avand grija ca cele doua capete ale semicorzilor sa ajunga pana la baza regruparii de mai jos. Pentru coborare am folosit optul de rapel si un nod prusik pentru siguranta.
16
Apr
08

Oleaca de catarare in Rasnoave

Intr-o frumoasa zi de duminica, la o saptamana dupa ce catarasem la vecinii nostri bulgari, am zis sa mai incercam o iesire. Biletul castigator a fost tras de Cheile Rasnoavei.

Echipa: Mihai, Andrei, subsemnatul.

Fane si cu Serban erau deja acolo de vreo doua zile. Se catarasera in Peretele animalelor si acum vroiau ceva mai..relaxant.

Noi am ajuns duminica pe la 9:30 in Rasnoave pe o caldura care mie mi se parea insuportabila. Va imaginati cam cat de cald a fost mai tarziu, nu?

Mai intai am facut o vizita la Peretele animalelor unde am cam salivat cand am vazut traseele de mai multe lungimi. Din pacate nu aveam cum sa ne cataram pentru ca nu aveam semicorzi si nici suficienta experienta.

Dupa ce am petrecut vreo jumatate de ora acolo si am facut niste poze am coborat in Poiana Inului si ne-am suit in masina. Directia: intrarea in Chei. Acolo ne spusese Serban ca vom catara. Alesese un traseu pe care mersese el in urma cu ceva vreme: Moldoveanu- 5A.

Prin Poiana Inului

Fiind cel cu mai multa experienta s-a dus cap de coarda si a pus o mansa. Noi atunci am crezut ca ala era tot traseul; de fapt, acesta mai are vreo 2 sau 3 lungimi care, din ce am inteles, sunt destul de dificile si implica folosirea scaritelor.

Mie, dar sunt sigur ca si celorlalti, mi s-a parut foarte fain cum se vedea de la inaltime. Traseul este cam…expus; nu stiu daca asta e cuvantul potrivit dar altul nu am gasit deocamdata. Iar peretii astia impunatori..tot timpul ai senzatia ca se pravalesc peste tine.

Iata-i pe cei care au evoluat..in ordine ­čÖé

Introducing…Serban

Andrei

Mihai

Scuzati scenele mai dezbracate cu urmatorul personaj. Caldura facea victime iar eu am picat primul ­čÖé

In ciuda caldurii care ne-a chinuit toata ziua, am reusit sa ne facem de cap pe acest traseu; fiecare s-a catarat de vreo 2-3 ori. Am exersat mersul cap de coarda si am vazut ca este cu totul altceva decat atunci cand mergi in mansa.

Data viitoare sper sa avem mai multa experienta si sa incercam si alte trasee de la intrarea in Chei: creasta Generalului( 3 A ), Pintenul magarului, Cezar Manea ( 4 B ). Zona are un potential deosebit pentru catarat.

Mai venim! Am zis!

P.S. Pozele au fost facute cu aparatul lui Mihai.




Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 23 other followers

May 2017
M T W T F S S
« Jun    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Vizitatori

  • 157,400 vizite

Mai umblu si pe aici

Pentru ca imi pasa

Hai-hui pe

Recomand espadrilele de catarat

Cumpar echipament de la

Galeria de pe Flickr

DSCF3500

More Photos
Free counters!